Glosar
Cuvintele pe care le întâlnești în prognoză, în ordine alfabetică. Unde planor.ro folosește un termen într-un sens anume, îl spunem aici.
- aerodrom
- Teren amenajat pentru decolarea și aterizarea aeronavelor, cu pistă asfaltată sau cu iarbă. Planoarele zboară de obicei de pe un aerodrom, iar în jurul lui se aplică reguli de spațiu aerian. Locurile de planor de pe planor.ro sunt aerodromuri.
- aterizare
- Sfârșitul zborului, când aeronava ajunge la sol. Planorul aterizează de obicei pe aerodrom, parapanta într-o zonă de aterizare degajată, aleasă dinainte.
- baza norilor
- Înălțimea la care aerul care urcă s-a răcit suficient de mult încât vaporii să condenseze și să se formeze norul. Sub un cumulus activ aerul urcă de obicei. Pe planor.ro o arătăm în metri deasupra solului.
- CAPE
- Convective Available Potential Energy, energia potențială convectivă disponibilă, în J/kg. Arată cât de puternic ar putea urca o masă de aer încălzită: valorile mari înseamnă urcări puternice și, în aer umed, risc de furtună. Un CAPE mic nu înseamnă lipsă de termice: termicele uscate apar și fără el.
- CIN
- Convective Inhibition, inhibiția convectivă, în J/kg. Este energia pe care aerul trebuie s-o învingă ca să înceapă să urce liber. Un CIN mare înseamnă un „capac” de aer stabil, care frânează sau oprește termicele.
- cumulus
- Nor cu contur clar și bază plată, format în vârful unei termice. Văzut de jos, un cumulus care se formează arată că termica e activă; unul care se destramă, nu. Un cumulus care crește mult pe verticală poate deveni cumulonimbus, nor de furtună.
- decolare
- Începutul zborului, când pilotul părăsește solul. Parapanta decolează de pe o pantă, planorul pornește tractat de un avion (remorcaj) sau de un troliu.
- forfecarea vântului
- Schimbarea vitezei sau a direcției vântului între două înălțimi sau între două locuri. O forfecare puternică rupe termicele și face aerul turbulent, mai ales aproape de sol.
- LPI
- Lightning Potential Index, indicele potențialului de fulgere, în J/kg. Îl luăm din modelul DWD ICON: pe planor.ro, valoarea unei ore este maximul din ora aceea (la 14:00: între 14:00 și 15:00). Cu cât e mai mare, cu atât modelul vede condiții mai favorabile fulgerelor.
- model numeric
- Program care calculează evoluția atmosferei din legile fizicii, pe o grilă de puncte. Modelul ICON-EU al serviciului meteo german (DWD) are puncte la circa 6,5 km distanță, deci detaliile reliefului, ca o vale îngustă sau un versant mic, nu apar în el.
- plafon termic
- Înălțimea maximă până la care urcă termicele: mai sus, aerul care urcă nu mai e mai cald decât cel din jur. Când plafonul e sub baza norilor, termicele sunt „albastre”, fără cumulus. Pe planor.ro îl arătăm în metri deasupra solului.
- rafală
- Creștere bruscă și scurtă a vitezei vântului, peste vântul mediu. Rafalele fac decolarea și aterizarea mai grele, mai ales cu parapanta. Modelul estimează rafala, nu o măsoară.
- remorcaj
- Lansare în care un avion trage planorul în aer cu un cablu, până la o înălțime aleasă, unde pilotul se desprinde de avion. Se numește și tractare.
- rulare
- O rulare a modelului numeric (în engleză run): un calcul complet de prognoză, pornit la o oră fixă. Folosim rulările de 00 UTC (00Z) și de 12 UTC (12Z). Ora UTC e cu două ore în urma orei României iarna și cu trei vara.
- termică
- Masă de aer cald, încălzită de soare, care urcă de la sol. Planoarele și parapantele se rotesc în ea ca să câștige înălțime. Se formează mai ales deasupra terenului care se încălzește repede.
- troliu
- Mașină cu motor, fixă pe sol, care înfășoară un cablu prins de planor și îl trage în aer. Planorul urcă tras de cablu, apoi se desprinde. Lansarea cu troliul dă de obicei mai puțină înălțime decât remorcajul.
- vânt la 850 hPa
- Vântul la nivelul unde presiunea este 850 hPa, adică la circa 1.500 m deasupra nivelului mării, nu deasupra solului. Arată curentul general al aerului peste zonă, nu vântul de la decolare, din vale sau de pe creastă. În munții mai înalți de 1.500 m, nivelul de 850 hPa e sub teren.
- w*
- Viteza convectivă, în m/s: se calculează din căldura primită de la sol și din grosimea stratului în care aerul se amestecă. O valoare mai mare înseamnă termice mai puternice. Nu este urcarea citită la variometru, ci un indicator al ei.
- zbor de pantă
- Zbor în aerul împins în sus de versantul unui deal sau munte. Vântul trebuie să bată spre pantă, nu de-a lungul ei și nu dinspre cealaltă parte a crestei, unde apar rotoare. Nu are nevoie de termice.