Cum calculăm

Scorul de la 0 la 5 de pe planor.ro rezultă din prognoza unui model meteo și din reguli scrise de noi. Pe această pagină găsești de unde vin datele, ce calculăm din ele, cum notăm o oră și o zi, apoi toate pragurile, fiecare cu sursa lui.

Sursa datelor

Prognoza vine de la serviciul meteo german, Deutscher Wetterdienst (DWD), din modelul ICON-EU. Folosim două rulări pe zi, cea de 00 UTC și cea de 12 UTC. Un model numeric calculează vremea pe o grilă de puncte; aici punctele sunt la circa 6,5 km unul de altul. Ce înseamnă asta pentru încredere, spunem mai jos, la limite.

Datele DWD sunt sub licența CC BY 4.0. Quelle: Deutscher Wetterdienst. Datele sunt prelucrate de planor.ro.

Ce calculăm

Din câmpurile modelului scoatem, pentru fiecare loc și pentru fiecare oră:

• plafonul termic: înălțimea până la care urcă termicele;
• baza norilor convectivi, adică a cumulușilor;
• w*, un indicator al puterii termicelor, din căldura primită de la sol și din plafon;
• vântul la înălțimea decolării, interpolat între vântul de la 10 m și cel de pe nivelurile de presiune din jurul ei, și vântul de la 500 m deasupra ei;
• riscul de descărcări electrice: ploaia, LPI, CAPE și CIN.

Înălțimile sunt în metri deasupra locului de zbor, nu deasupra nivelului mării. Pentru un aerodrom luăm media ponderată a celor patru puncte din jur; pentru o decolare, dintre cele patru puncte apropiate, punctul a cărui altitudine în model e cea mai apropiată de altitudinea decolării.

Cum notăm o oră

Pentru fiecare loc calculăm câte un scor de la 0 la 5 pentru fiecare oră, de la 07:00 la 19:00, ora României. Ora H înseamnă intervalul de la H:00 la H+1:00. Când două reguli dau scoruri diferite, câștigă cel mai mic.

Ploaia și descărcările pun ora pe 0

• plouă cu 0,1 mm/h sau mai mult;
• modelul arată orice risc de descărcări electrice: LPI peste 0 J/kg. Indicele din modelul DWD iese mic, așa că orice valoare pozitivă contează.

Când lipsesc date

Dacă lipsește o valoare de care depinde decizia, ora nu se poate nota: nu presupunem că a fost uscat și nici că totul e în regulă. Valorile care contează diferă după disciplină:

• Planor: rafala, ploaia și descărcările.
• Parapantă: altitudinea decolării, vântul de la decolare (viteza, iar direcția numai dacă vântul nu e calm), rafala, ploaia, descărcările și acoperirea cu nori, aceasta din urmă numai când nu există bază de nori convectivi.

O astfel de oră apare ca „–”, nu ca 0, dar numai dacă lipsa datelor e singurul motiv pentru care ora ar avea scorul 0. Dacă ora ar avea scorul 0 și dintr-un motiv real, de exemplu vântul din direcția greșită, arată 0. Ultima oră, de la 19:00, apare de regulă ca „–”: prognoza pe care o păstrăm se oprește la 19:00 și nu are pentru ea ploaia, descărcările și rafala. Pentru scorul zilei, o oră fără scor contează ca 0.

Ce limitează scorul orei

Pentru planor și pentru parapantă, scorul orei nu poate trece de o limită:

• Aer instabil. Cu CAPE de la 750 J/kg scorul e cel mult 3; de la 1.500 J/kg, cel mult 2; de la 2.000 J/kg, cel mult 1. Când CIN depășește, în valoare absolută, 50 J/kg (inhibiție puternică), limitele CAPE nu se aplică, dar de la CAPE 1.500 J/kg scriem un avertisment: aer foarte instabil sub o inversiune, cu risc de furtuni dacă se declanșează. Avertismentul nu schimbă scorul. Un CIN necunoscut nu ridică limitele.
• Vânt care se schimbă cu înălțimea. Dacă vântul se schimbă cu mai mult de 2 km/h pe 100 m între nivelul decolării (sau al aerodromului) și 1.000 m deasupra lui, forfecarea rupe termicele: scorul e cel mult 3.
• Cer acoperit. Dacă norii acoperă mai mult de 87,5 % din cer (7/8) și nu există bază de nori convectivi, scorul e cel mult 1.
• Risc de averse. Dacă vârful norilor trece de nivelul de −10 °C, pe care îl estimăm la 1.540 m deasupra nivelului de 0 °C, și CAPE e de cel puțin 300 J/kg, scorul e cel mult 2.

Cum notăm un aerodrom (planor)

La planor, locul e aerodromul. Scorul orei e cel mai mic dintre scorul plafonului și scorul lui w*. Plafonul e cel mai mic dintre plafonul termic și baza norilor, deasupra aerodromului. Dacă termicele nu urcă deasupra aerodromului (modelul nu dă plafon termic), ora are scorul 0.

• Plafon: sub 800 m, scorul 1; de la 800 m, 2; de la 1.000 m, 3; de la 1.500 m, 4; de la 2.500 m, 5.
• w*: sub 1,1 m/s, scorul 0; de la 1,1 m/s, 1; de la 1,5 m/s, 2; de la 2,0 m/s, 3; de la 2,5 m/s, 4; de la 3,5 m/s, 5.
• Rafale la 10 m: peste 40 km/h, cel mult 3; peste 50 km/h, cel mult 1; peste 60 km/h, scorul 0. Nu am găsit nicio sursă cu o limită de vânt pentru planor; cele trei trepte sunt alese de noi.
• Aerodromul în nori (baza norilor convectivi la nivelul lui sau mai jos): scorul 0.

Cum notăm o decolare (parapantă)

La parapantă, locul e decolarea. Fiecare decolare se notează separat; un loc cu mai multe decolări primește scorul celei mai bune, iar prognoza spune care e. Scorul e gândit pentru un pilot cu brevet, de nivel intermediar.

Întâi trebuie îndeplinite câteva condiții eliminatorii. Dacă oricare nu e îndeplinită, ora are scorul 0 la acea decolare:

• Direcția. Vântul de la decolare bate dintr-un sector al decolării (fiecare sector are ±22,5° în jurul direcției lui). Sub 5 km/h vântul e calm și orice direcție trece.
• Vântul mediu la decolare nu depășește 24 km/h.
• Vântul de sus. Vântul de la 500 m deasupra decolării e sub 15 km/h sau bate la cel mult 90° de centrul unui sector al decolării. Un vânt mai puternic dinspre spatele pantei înseamnă rotor și turbulență chiar dacă la decolare e calm.
• Rafala nu depășește 29 km/h. Rafala e cea mai mare dintre rafala la 10 m și vântul de la 500 m deasupra decolării, fiindcă vântul de sus poate coborî în rafale.
• Norii. Decolarea nu e în nori și are spațiu deasupra: baza norilor convectivi e la cel puțin 200 m deasupra decolării. Dacă nu există bază convectivă, acoperirea cu nori joși trebuie să fie sub 50 %. Straturile de nori ale modelului sunt fixate în presiune, așa că pentru o decolare aflată deasupra nivelului de 800 hPa contează cel mai noros dintre stratul de jos și cel de mijloc: o ceață de vale sau o mare de nori sub decolare închide aterizarea.

Dacă toate condițiile sunt îndeplinite, ora primește un scor după trepte:

• Scorul 1: zbor posibil, fără pantă sau termice utilizabile.
• Scorul 2: vânt pe direcția decolării între 15 km/h și 24 km/h (zbor de pantă), sau w* de la 1,1 m/s cu termice care ajung la decolare.
• Scorul 3: w* de la 1,5 m/s și plafon termic deasupra decolării.
• Scorul 4: w* de la 2,0 m/s și plafon de cel puțin 500 m deasupra decolării.
• Scorul 5: w* de la 2,5 m/s și plafon de cel puțin 1.000 m deasupra decolării.

Plafonul e cel mai mic dintre plafonul termic și baza norilor, deasupra decolării. Scorurile de la 2 în sus din termice cer un plafon de cel puțin 200 m deasupra decolării. Sub această limită termicele nu se pot folosi: ora nu primește scor de termică și rămâne la cel mult 2. Apoi se aplică limitele pentru parapantă:

• vânt la limita pilotului începător (vânt mediu de la 19 km/h sau rafală de la 24 km/h): cel mult 3;
• vânt la 850 hPa peste 20 km/h, la decolările aflate la 1.000 m altitudine sau mai sus: cel mult 3;
• termice puternice (w* de la 3,0 m/s) nu scad scorul, dar adăugăm mențiunea „Termice puternice: nu pentru începători”.

Cum notăm o zi

Scorul zilei nu e cea mai bună oră, ci cea mai bună perioadă susținută. O singură oră bună nu face o zi bună.

• Perioada. Scorul zilei e cel mai mare scor ținut cel puțin 2 ore la rând, din orele care încep între 10:00 și 17:00 (fereastra zilei). Perioada afișată e cea mai lungă succesiune de ore cu scorul zilei sau mai mare (la egalitate, cea mai timpurie), de la începutul primei ore până la sfârșitul ultimei. O zi cu scorul 0 nu are perioadă.
• Ploaie și descărcări. Verificăm orele ferestrei și o oră imediat după ea. Dacă într-una e ploaie sau descărcări, sau lipsesc datele despre ele, scorul zilei e cel mult 3, iar perioada nu cuprinde nici acea oră, nici cea dinaintea ei. După descărcări, perioada reîncepe abia cu o oră mai târziu, fiindcă o celulă ține mai mult decât ora în care o pune modelul; de aceea, pentru descărcări, verificăm și o oră înaintea ferestrei (de la 09:00): descărcările de la 09:00 scot din fereastră ora 10:00 și limitează ziua. După ploaie, perioada poate reîncepe imediat. O ploaie izolată la prânz nu șterge deci o după-amiază bună, dar scorul zilei rămâne cel mult 3.
• Ce mai scade scorul zilei. Numai limitele CAPE și riscul de averse dintr-o oră verificată scad scorul zilei, pe lângă regula de mai sus. Toate celelalte reguli (vântul, norii, forfecarea, datele lipsă) modelează doar orele, deci perioada: o dimineață cu ceață nu trebuie să strice o după-amiază bună.
• Fiecare decolare separat. Orele și ziua se calculează pentru fiecare decolare; scorul locului e cel al celei mai bune. Perioada afișată e a acelei decolări, ca să nu sară de la una la alta când se schimbă vântul.
• Ore fără scor. O oră care nu poate fi notată apare ca „–”, nu ca 0; pentru zi contează ca 0.
• Motivele. Lângă scor scriem cel mult 3 motive, cele mai importante întâi. Dacă ploaia sau descărcările limitează ziua, ele sunt spuse înaintea oricărui lucru bun, iar descărcările nu se omit niciodată.

Tabelul pragurilor

Tabelul e generat din același fișier pe care îl folosește scorul. Fiecare prag are sursa lui sau mențiunea „ales de noi”: unde nu am găsit nicio sursă publicată pentru acel număr, el e alegerea noastră.

Chiar și acolo unde numărul unui prag vine dintr-o sursă, felul în care îl așezăm pe scara de la 0 la 5 și nivelurile limitelor (scorul maxim cu care se oprește ora) sunt alegerea planor.ro.

Limite

• Rezoluția modelului. Grila de circa 6,5 km nu vede relieful mărunt, ca o vale îngustă sau un versant mic. Valoarea de la un loc de zbor vine din punctele grilei din jur, nu dintr-o măsurătoare făcută acolo. Modelul poate greși cu ore în privința momentului și cu sute de metri în privința plafonului și a bazei norilor.
• Iarna. Când zilele cu termice sunt rare, multe zile primesc scorul 0, iar calibrarea va fi mai grea.
• Versiune beta. Scorurile și regulile se pot schimba.
• Nicio calibrare încă. Pragurile nu au fost încă verificate cu zboruri reale: vin din surse publicate și din alegerile noastre. Păstrăm prognozele ca să putem compara scorurile cu zborurile reale.
• Sursele nu sunt la fel de solide. Unele sunt manuale și documentații oficiale, altele articole didactice sau pagini de prognoză ale unor servicii. Pentru pragurile cu mențiunea „ales de noi” nu am găsit nicio sursă.
• Potențial, nu autorizație de zbor. Scorul arată cât de promițătoare e o zi, nu dacă zborul e permis. Despre siguranță

Termenii din această pagină sunt explicați în glosar.